Posts Tagged Cuza

O tradiţie iniţiată de CIDEGEF în urmă cu 10 ani, seminariile de educaţie şi cercetare îşi propun să contribuie la formarea unei culturi franceze a gestiunii, de a facilita circulaţia informaţiei în ceea ce priveşte formarea şi cercetarea între întreprinderele publice şi private. În cadrul conferinţei se va decerna şi Premiul de inovaţiei pedagogice şi Medalia de excelenţă pedagogică, oferite de CIDEGEF.

In cadrul evenimentului vor conferinţia nume de prestigiu din domeniu:

11.15 – 13.00 – Gérard Cliquet, profesor de administraţie la Universitatea Rennes (Franţa) şi preşedinte al CIDEGEF

14.30 – 16.00 – conferinţa domnului, J. Harvey, laureat al ediţiei, profesor la Şcoala Superioară de Administraţie, Universitatea din Quebec

16.30 – 18.00 – conferinţa domnului Moha AROUCH, laureat, profesor al Universităţii Hassan I, Maroc: « Dezvoltarea Competenţelor Antreprenoriale (DCE) » O inovaţie pedagogică în educarea-formarea în spiritul antreprenorial: Programme DCE

2 martie

9.30 – 11.00: conferinţa domnului William Menvielle, laureat, profesor de marketing la Universitatea din Quebec: “Curs virtual plecând de la un curs de marketing”

11.30 – 13.00: conferinţa domnului Robert H. Desmarteau, laureat cu Medalia de excelenţă pedagogică, director MBA la Şcoala Superioară de Administraţie, Universitatea din Quebec: “De ieri până azi pentru mâine”

14.00 – 16.00: Masă rotundă pe baza raportului 2009 al Băncii anca Mondiale: « Provocarea de a stabili universităţi de rang mondial »

Moderator: profesorul Gérald Orange, Universitatea din Rouen, Franţa

În perioada 18-19 februarie 2010 a avut loc la Craiova Adunarea Generală a Asociaţiei Facultăţilor de Economie din România (AFER). În cadrul adunării generale a fost aleasă noua structură de conducere a Comitetului Director. Decanul Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor, prof.univ.dr. Dinu Airinei, a fost ales în funcţia de Preşedinte al Comitetului Director.

Această Asociaţie a fost înfiinţată în anul 2005, prin acordul liber exprimat de catre instituţiile universitare care dezvoltă programe educaţionale şi de cercetare ştiinţifică din domeniul ştiinţelor economice. În prezent, AFER este formată din 63 facultăţi publice şi private.

Organizată exclusiv pentru scopuri non–profit din România, Asociaţia vizează dezvoltarea şi perfectionarea învăţământului superior economic din România în spiritul reformator european promovat de „Procesul Bologna”.

Studenţii Departamentului Germanistică din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii Al I Cuza s-au decis pentru un experiment aparte. S-au gîndit să-şi verifice abilităţile lingvistice dobîndite şi să-şi elucideze totodată ceva curiozităţi prin realizarea unui scurt film intitulat Privire din Exterior şi menit să nuanţeze realitatea vieţii de student străin la Iaşi.
Filmul pune de fapt cap la cap o serie de interviuri realizate împreună cu beneficiarii programelor europene de mobilităţi dar şi cîţiva tineri voluntari.
Întrebările au vizat în mare parte experienţa şi gustul aventurii academice sau sociale ieşene. Deşi s-ar putea ghici refrenul alternativelor de răspuns cîteva detalii personalizate fac deliciul demersului.
Astfel Olivier Hauser ar defini Iaşul drept … schimbător.
„Din toate punctele de vedere atît al vremii cît şi a oamenilor săi. Se simt oscilaţiile de venit diferenţele între bogaţi şi săraci mi se par extrem de clar trasate. Din fericire indiferent de categorie influenţa latina se simte. SÎnt aşa cum li s-a dus vestea deschişi şi în general bine dispuşi”.
Susan Kneife îşi testează aici veleităţile de asistent social voluntar şi dă dovada unei sincerităţi debordante.
„N-am prea avut de ales. Practic am fost trimisă la Iaşi de către agenţia de voluntariat pentru care activez în Leipzig. România nu se numară printre favoritele de pe lista dar m-am decis s-o iau ca pe o aventură. Drumul Bucureşti-Iaşi mi s-a părut dezolant. N-am văzut în viaţa mea atîta spaţiu liber şi am catalogat totul drept o ciudată monotonie. La Iaşi lucrurile nu s-au schimbat neaparat dar diferenţele mari dintre clădirile urbane şi statutul social al oamenilor mi-au fost obiect de studiu. Tot n-aş locui aici dar cu siguranţă am trăit experienţe inedite. Prima în top ar fi vizita făcută într-un sat din Piatra Neamţ. Masă mare şi încărcată, în aer liber, joc, straie, aşa am înţeles că le spune cusute de mînă şi senzaţia întoarcerii în timp cu cel puţin 50 de ani. Despre toate astea nu m-am putut abţine să nu povestesc amicilor mei”.
Rene Hatsfild se recomandă drept informatician „de Konstanz” şi ieşean cu vechime. El a ales să aprofundeze puţin senzaţiile autohtone printr-un curs de un an şi jumătate de limba şi literatura română. Surprinzător sau nu a făcut-o pentru că dorea să-i înteleagă mai bine pe prietenii români de … acasă.
„Între România şi Germania de Est, fost comunistă, am găsit destule similarităţi. Pînă şi unele sate prin care am trecut îmi aduc aminte de cel al bunicii mele. Pe ieşeni îi iubesc pentru că îi găsesc curioşi şi dornici să progreseze. Şi au un spirit rebel şi provincial aparte. Vara trecută mă întrebam unde au dispărut cu toţii. I-am regăsit pe toţi la Vama Veche un loc pe care am înţeles că nu mulţi români îl mai apără.”
Pentru vecinii întru sînge latin Iaşul pare să aibă puterea de-a schimba mentalităţi.
„Am fost prevenit să nu aleg Iaşul în mare parte graţie impresiei nu foarte favorabile de care se bucura românii în localitatea de unde provin. Parţial aveam şi eu îndoieli dar au fost în proporţie de 90 la sută spulberate. Curios cei de aici mi se par total diferiţi şi am acuta senzaţie că înafară migrează doar … ceilalţi. Apoi am descoperit călătorind Clujul, Braşovul… şi m-am refugiat adesea la Lacul Roşu. Aveţi peisaje surprinzătoare. Culinar am o singură nemulţumire. Poate că sînt un consumator înăscut de peşte dar tot cred că se face exces de carne de pasăre” îşi împărtăşeşte aventura Faustulo, originar din Santiago de Campostela.
Ca aspect negativ mai toţi intervievaţii au dezaprobat starea proastă a drumurilori şi … lipsa de promovare a atracţiilor turistice fie ele şi urbane. Pia din Konstanz a dat glas obiecţiei generale.
„Iaşul este frumos. Am nimerit poate anul acesta aniversar 600, am avut ocazia să văd proiecţii şi fotografii vechi şi am fost impresionată de istoria pe care o are în spate. Din păcate nu este promovat. Eu am încercat să-l descopăr pe ghicite. Dacă întrebi, neavînd la îndemînă un ghid ţi se sugerează exclusiv două destinaţii Palatul Culturii şi Mănăstirile şi ele în renovare sau închise.” Este Iaşul mai mult decît atît ? (R. Sofian)Satul românesc a fost de cînd se ştie prilej de poveste şi nici acum deşi părăsit nu-şi pierde ineditul. De cînd aventura din vieţile bătrînilor lui se împleteşte mai abitir cu cea a tranziţiei (de orice fel) a rămas poate singurul loc în care îţi permiţi un zîmbet sincer în faţa readaptatelor curiozităţi patriarhale. (Raluca Sofian)

Universitatea Al I Cuza a incheiat prima oficialitatile sesiunii estivale de admitere iar datele statistice furnizate de Compartimentul Media al institutiei de invatamint superior sint cit se poate de interesante.
Aflam astfel ca aproape 13.000 de absolventi de liceu si-au incercat norocul si depus in acest an candidatura la nivelul studiilor de licenta.
Cele mai mari ultime medii au scos din anonimat Facultatea de Litere a universitatii unde la sectia Traducere si interpretariat- engleza, ultimul loc cu avantaj bugetar a fost adjudecat cu pretul unei medii de 9.91 iar pentru adeptii Limbii si Literaturii Engleze cota a scazut cu doar citeva sutimi, ultimul admis afisind un onorabil 9.64. Pe locul trei in clasmentul interimar se regaseste Facultatea de Drept unde la specializarea cu acelasi nume nu s-a intrat cu mai putin de 9.62.
Statistic vorbind candidatii cuzisti provin intr-un procent de 76.25 la suta din mediul urban, sint in proportie de 71.47 la suta de sex feminin si de 96 la suta necasatoriti. Din punctul de vedere al nationalitatii segmentul competitorilor proveniti din Republica Moldova a crescut in acest an la 3 la suta.
Un alt amanunt interesat ar fi cred acela ca intr-un procent similar (de 3 la suta) aplicantii urmeaza deja cursurile unei alte facultati ceea ce din doua una-fie motivarea si performanta creste fie protagonistii au constatat inutilitatea primei optiuni.
Per ansamblu situatia inscrisilor este una stabila 84 la suta dintre candidati declarind ca nu participa in paralel la o alta sesiune de admitere.
Ca informatie pro bono ar fi poate interesant de mentionat faptul ca in timpul perioadei de inscriere si in zilele de admitere, informatiile despre Admiterea la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” au fost vizualizate in medie de 15.000 de persoane/zi.
In ciuda faptului ca serverul universitatii nu a mai putut face fata numarului de vizitatori, candidatii au putut afla rezultatele la admitere, de pe un site cu noutati al universitatii, gazduit pe un server din strainatate – www.infouaic.com. In cursul acestei saptamani, site-ul a avut o medie de aproximativ 300.000 de accesari pe zi. (Raluca Sofian)