Pentru ca momentan scenariul carierei mele profesionale a intrat in deriva dar si pentru ca mi se oferea sansa sustinerii din umbra a unui altfel de manifest feminist am cedat ieri invitatiei venite din partea fundatiei iesene cu segment tinta bine conturat…Pro Women.

Prilejul conferintei gazduite de Clubul Bursei a fost se pare gongul de final a unuia dintre mai nou, foarte des invocatele programe regional transfrontaliere de care nu ma indoiesc ca veti mai fi auzit. In cazul de fata povestea a jonglat cu atuurile unui parteneriat perfect previzibil Romania-Republica Moldova dar si cu o

cazuistica interesanta, rezumata pe scurt la implementarea unui Centru de Afaceri pentru Femeile Antreprenor. Ei? Cum va suna?

Pe mine curiozitatea nu m-a ucis dar a atins cota suficienta de atac teoretic cvasi-necesara jurnalistului din mine. Am sa omit voit detaliile pur teoretice si usor susceptibile de plictis, inerente proiectelor emancipative de gen, in favoarea unui slalom printre momentele sa le numim cheie le intrunirii.

Pentru inceput artificiile de atmosfera-citeva zeci de absolvente aparent satisfacute de parcurgerea etapelor de consultanta business si o gazda pe masura. pe care, recunosc ca am apreciat-o sincer atit pentru fluenta discursului cit si pentru sinceritate de exemplu citi aplicanti ai unui astfel de program national admit ca in urma experientei starea infrastructurala a ONG-ului condus a avut de cistigat?)

Modalitatea de proiectie a rezultatelor a fost si ea inspirat aleasa constind din una bucata filmulet inteligent si concentrat realizat. Nelamuririle de suprafata au fost cu succes spulberate.

Aflam astfel printre altele ca obiectivul strategic implica sprijinirea femeilor antreprenor in vederea dezvoltarii sustenabile si contributiei la dezvoltarea socio economica a regiunii Siret-Nistru-Prut, grupul tinta beneficiar a insumat aproximativ 100 de femei liber intreprinzatoare din R. Moldova si alte 50 din Romania, in timp ce bugetul alocat a atins pragul a 232.290 euro.

La capitolul activitatilor sa admitem destul de generos finantate au intrat misuni precum cea a initierii unui studiu privind nivelul de implicare al femeilor in sectorul business, elaborarea unui ghid de bune practici in cooperarea economica transfrontaliera si a altuia destinat femeii antreprenor, precum si deschiderea unei baze de date pe care femeile regiunii tinta sint invitate sa o acceseze oricind.

Personal am gasit absolut revelator raportul privind mediile de afaceri ale tarilor implicate.Zicere de la raport…

Desi exista numeroase similitudini intre firmele din regiunea transfrontaliera principalul factor inhibator colaborarii ramine birocratia stricta si costurile ridicate pentru export.Intrarea Romaniei in UE a oprit micul comert de frontiera impunind noi piedici in comertul celor doua state.Desi distanta fizica dintre Iasi si Balti este de sub 100 km timpul alocat unui transport sau simplei treceri a frontierei adauga costuri substantiale oricarui schimb comercial.Nu exista practic o piata structurata a serviciilor si produselor suport pentru export iar activitatile productive existente se adreseaza preponderent doar exportaorilor actuali eliminindu-i pe aspiranti.Nu exista nici o segmentare a pietii in baza grupurilor tinta ale clientelei.Ne exista o strategie nici la nivelul firmelor de aici rezultind probleme legate de stabilirea adecvata a preturilor si evaluarii calitative a manoperei.Firmele lucreaza reactiv si nu sub umbrela solutiilor la provocarile viitoare.Totodata se impune o diversificare a profilurilor producatorilor din Moldova, cel preponderent agrar actual depinzind atit de factorul productivitatii influentat la rindu-i de conditiile meteorologice dar si de factorul politic ce nu reuseste sa incheie acorduri favorabile pentru exportatori.

Si totusi,pe acest fundal economic si relational deloc roz citeva zeci de femei au debutat la Iasi sau dupa caz aprofundat tainele antreprenoriatului si-au indraznit sa-si contureze in urma sesiunilor de instruire si descifrarii planului individual de afaceri un vis.Fecare dupa buget.Paleta optiunilor destainuite a fost cit se poate de larga de la gogoserie la restaurant, de la design in marochinarie la scoala privata.

Si pentru ca prefer in ciuda evidentelor finalurile fericite am sa inchei cu devoalarea a trei povesti de succes a implicit trei femei care-si merita pe deplin ….povestea.

*

Mihaela Negru se declara manager in turism..de meserie.Asta pentru ca a lucrat in domeniu de cind se stie.Este unul dintre pionerii Sapard,deschidere-vizionara ce i-aadus dupa cum marturiseste lupte sustinute cu functionarii din sistem conform principiului-cu cit programul mai nou cu atit travaliul administrativ mai mare.

Momentan este fericita proprietara a unui centru de cazare in Letcani si declara ca adevarata cheie a succesului este un moment de disperare.Mentor spiritual i-a fost profu de psihologie din liceu si sfatul sau.Daca n-ai sa fii o saptamina portar n-ai sa stii cum sa ceri altuia sa fie.Tradus indemnul dinsei este la cumpatare vizavi de alegerea domeniului afacerii-hazardati-va la ceea ce stiti deja sa faceti.In plus e nevoie totusi de informare continuua, fantezie si un strop de nebunie.

*

Galina Marchitan este originara din R. Moldova dar casatorita si stabilita de 13 ani in Romania .Declara ca s-a adaptat usor si a trecut de barierele culturale pentru ca detine o doza importanta de incredere si este adepta rezolvarii lucrurilor din mers.Sustine ca prea multe planuri si startegii ar fi oprit-o din mersul firesc.A abandonat avantajele un ei diplome de inginer electronist pentru un hobby-tricotajele.Administreaza acum alaturi de familie firma 13 grade-tiulatura propusa se pare fast de fiul-medic Stanislav.A pornit cu o masina de tricotat si participa acum la tirguri internationale.Luna viitoare e asteptata la Paris.Sfatul dinsei vizavi de succes sta in …adaptare si incisivitate in promovare.

*

Si la final povestea Loredanei Manea fost angajat, fost director de marketing , actual actionar al tipografiei Crescendo.Marturiseste ca nu a primit cu bucurie propunerea sociativa considerind-o la inceput doar un tertip managerial cu scop de neacordare a cererii de majorare salariala.Sustine ca pe linga satisfactii noua pozitie implica inzecit mai multa responsabilitate.Ca angajat imi vedeam de indplinirea sarcinilor, ca director propuneam solutii si ma asteptam ca ceilalti sa le puna in aplicare.Acum astept solutii si ma declar deschisa inclusiv celor inovatoare cu rata aparent restrinsa de succes pentru ca orice decizie ma influenteaza direct.

Sfat general valabil—Fiecare zi te pregateste pentru urmatoarea.Daca intelegi ceva din ea!

(Raluca Sofian )