Rectorul Universităţii din Viena, prof. Georg Winckler, va primi joi, 17 decembrie, titlul de Doctor Honoris de Causa al Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Profesorului Winckler, absolvent al Universităţii Princeton şi rector al Universităţii din Viena încă din anul 1999, i se va acorda cea mai înaltă distincţie a Universităţii “Cuza”, pentru contribuţiile sale în domeniul macroeconomiei.

Ceremonia va avea loc cu începere de la ora 17.00, în Aula Magna “Mihai Eminescu” şi va fi precedată de un concert al cvartetului “Presto” al Universităţii de Arte “George Enescu” din Iaşi.

În cadrul aceluiaşi eveniment, se va acorda domnului prof. univ. dr. Michael Metzeltin, de la Institutul de Romanistică al Universităţii din Viena, titlul de Profesor de Onoare. Distincţia va fi conferită pentru contribuţia de excepţie a Domniei sale la dezvoltarea filologiei romanice în cadrul Institutului de Romanistică al Universităţii din Viena, pentru activităţile ştiinţifice şi academice deosebite organizate la Universitatea noastră şi pentru opera ştiinţifică întinsă şi diversă, între care se remarcă vasta lucrare cu caracter enciclopedic, în mai multe volume, Lexicon der romanischen Linguistik.

Comisia de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului Georg Winckler este alcătuită din:

• Preşedinte:

  • profesor univ. dr. Vasile Işan, rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

• Membri:

  • profesor univ. dr. Dumitru Oprea, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

  • profesor univ. dr. Gheorghe Popa, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

  • profesor univ. dr. Henri Luchian, prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

  • profesor univ. dr. Andrei Hoişie, Facultatea de Litere

  • profesor univ. dr. Mihail Voicu, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”

  • profesor univ. dr. Vasile Astărăstoaie, rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” din Iaşi

  • profesor univ. dr. Gerard Jităreanu, rector al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi

  • prof.univ. dr. Ion Giurmă, rector al Universităţii Tehnice „Gh. Asachi”

  • prof.univ. dr. Viorel Munteanu, rector al Universităţii de Arte „George Enescu”

Comisia de acordare a titlului de Profesor de Onoare domnului prof. univ. dr. Michael Metzeltin este alcătuită din:

• Preşedinte:

  • profesor univ. dr. Vasile Işan, rector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi;

• Membri:

  • profesor univ. dr. Ştefan Avădanei, decan al Facultăţii de Litere;

  • academician prof. univ. dr. Marius Sala, vicepreşedinte al Academiei Române;

  • academician prof. univ. dr. Eugen Simion, preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române;

  • profesor univ. dr. Andrei Hoişie, Şef al Catedrei de Germanistică, Facultatea de Litere;

  • profesor univ. dr. Eugen Munteanu, Facultate de Litere.

Bursele „Eugen Ionescu” la mare cautare

Anul acesta, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a primit 150 de solicitări de accept de la studenţi din Camerun, Coasta de Fildeş, Burkina Faso, Benin, Maroc, Senegal care cereau dreptul de a studia la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Acest număr este dublu faţă de cererile de anul trecut, când UAIC a găzduit pentru prima dată bursieri Eugen Ionescu.

În total, UAIC a emis 46 de scrisori de accept, dintre care 33 pentru studii doctorale, iar 13 pentru programe de studiu postdoctorat. Pe baza acestor scrisori de accept, studenţii pot depune un dosar complet la Agenţia Universitară Francofonă – organizaţia care desfăşoară programul de burse Eugen Ionescu.

În ceea ce priveşte domeniile de studiu, au fost preferate geografia, geologia (14 cereri acceptate), economia (13 cereri acceptate) şi dreptul (8 scrisori de accept). Trei dintre cei care au fost bursieri Eugen Ionescu anul trecut şi-au exprimat intenţia de a reveni la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.

Programul se adresează doctoranzilor şi cercetătorilor din statele membre ale Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei (OIF).

Durata unei burse este de la 3 la 5 luni, începând cu 1 aprilie 2010, în funcţie de amploarea proiectului de cercetare.

Profesorul Tudor Luchian a „intrat” in Science Magazine

Una dintre cele mai celebre reviste de ştiinţă din lume, Science Magazine, îi dedică o pagină profesorului şi cercetătorului Tudor Luchian, într-un articol despre ce înseamnă să ai „laboratorul viselor” într-o Românie post-comunistă şi proaspăt integrată în Uniunea Europeană.

„În cei doi ani de după intrarea României în Uniunea Europeană, laboratoarele din România – inclusiv al meu – au prosperat. Pentru prima dată în viaţa mea ca om de ştiinţă, în ţară erau disponibile suficiente fonduri pentru cercetare. Astăzi, cu idei bune şi tineri entuziaşti şi – în final – prin granturi de cercetare, laboratorul meu devine „laboratorul viselor mele”, un loc în care se poate desfăşura cercetarea în domeniul biofizicii moleculare , cu cele mai avansate tehnici”, a declarat Tudor Luchian pentru Revista Science.

Tudor Luchian este profesor al Facultăţii de Fizică din cadrul UAIC, cunoscut la nivel mondial pentru cercetările sale în domeniul biofizicii moleculare. Împreună cu echipa sa, a obţinut recent premiul „Gheorghe Benga”, una din cele mai celebre distincţii în domeniul medicinii, pentru rezultatele sale ştiinţifice care apropie cu câţiva paşi producţia unor generaţii de noi antibiotice.

Revista Science a fost fondată în anul 1880, bazându-se pe o donaţie a lui Thomas Edison.

http://sciencecareers.sciencemag.org/career_magazine/previous_issues/articles/2009_12_11/caredit.a0900153

Concert de Crăciun pentru familia „Cuza”

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” sărbătoreşte Crăciunul alături de cei 2000 de profesori şi angajaţi ai săi, cu un concert de colinde ce va avea loc în Aula Magna „Mihai Eminescu” vineri, 18 decembrie, ora 16.00.

Vor concerta Corul Facultăţii de Teologie Ortodoxă, Corul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică, corul ASCOR şi Alin Filipescu, pianist şi student în cadrul Universităţii de Arte „George Enescu”.

Universitatea „Cuza” a intrat în spirit de sărbătoare, împreună cu studenţii şi oamenii din universitate, imediat după Sfântul Nicolae, când comunitatea academică a fost invitată să aducă un glob personal pentru a împodobi bradul universităţii. La sfârşit, au fost aprinse luminile de sărbătoare ale UAIC.

Comunicării belgiene la Facultatea de Filosofie

Profesori belgieni conferențiază la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice Jaak Trips și Marc Mombaerts, profesori la Artevelde Hogeschool din Gent, Belgia, vor conferenția luni, 14 decembrie și marți, 15 decembrie în sala MEDIAEC de la parterul Corpului A.

Întâlnirile vor avea loc între orele 10 şi 14,00, în ambele zile.

Cei doi specialiști sunt invitați ai departamentului de Științe ale Comunicării de la Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, pentru a oferi studenților posibilitatea de a interacționa direct cu practicieni în domeniul comunicării. Prelegerile vor avea atinge subiecte precum Abilități de comunicare, Tehnici de imprimare, sau Comunicarea Vizuală cu ajutorul Power Point.

„Sostar na rovas?… O Samudaripen thai leski ciaci paramisi”

„De ce nu plâng?… Holocaustul rromilor şi povestea lui adevărată”

Centrul Rromilor „Amare Rromentza” lansează filmul documentar „Sostar na rovas?… O Samudaripen thai leski ciaci paramisi”. Documentarul contine 12 marturii ale unor supravietuitori rromi care au acceptat sa vorbesca despre suferintele indurate in timpul Deportarii in Transnistria .

Evenimentul va avea loc joi, 10 decembrie 2009, orele 16⁰⁰, la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, în Aula Universităţii (B-dul Carol I, nr. 11)

Realizat în parteneriat cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine şi Centrul de Studii Rome ale Universităţii din Bucureşti şi cu susţinerea financiară a International Task Force for Holocaust Remembrance, Education and Research, a Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României şi a Centrului Naţional de Cultură a Romilor, filmul reuneşte mărturiile supravieţuitorilor rromi ai Holocaustului cu documentaţia istorică de arhivă.

Filmul va fi lansat şi în alte 3 dintre cele mai importante centre universitare din ţară: Universitatea Bucureşti (8 decembrie 2009), Universitatea de Vest din Timişoara (14 decembrie 2009), Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (15 decembrie 2009) şi se va bucura de invitaţi de seamă (supravieţuitori ai Holocaustului, instituţii de cultură şi educaţie, asociaţii ale evreilor, asociaţii ale rromilor, reprezentanţi ai ambasadelor etc.).

Un recent studiu britanic evidenţia cu îngrijorare numărul deloc neglijabil al minorilor de la oraş care au pierdut aprope total contactul cu mediul înconjurător. În cazul preşcolarilor, 60 la sută nu putea descrie nici măcar relativ corect un animal domestic, pentru 75 la sută aria genurilor cunoscute era extrem de redusă, în timp ce mulţi dezvoltaseră şi comunicau percepţii eronate vizavi de înfăţişarea şi comportamentul animalelor. Ai noştri s altfel, vine instantaneu replica. Dar chiar sînt?

Contrar aşteptărilor, pentru copiii din mediul urban informaţia zoomorfă există. Şi nu oricum, ci aproape exclusiv direcţionată segmentului lor de vîrstă. De la sute de jucării de pluş la cărţi şi reviste, de la produse alimentare la articole de îmbrăcăminte şi carnaval. Peste aceste imagini se suprapun fragmentar produsele de televiziune, desenele animate şi reclamele. “Avem o potenţială problemă, pe fundalul lipsei de alternative. Fără bunici, părinţi sau cadru comunitar care să i stimuleze în a experimenta latura palpabilă a lucrurilor, ei sînt la această vîrstă setaţi să absoarbă de bună orice informaţie”, susţine psihologul Adreea Sevic.

Dacă întrebi în grădiniţele ieşene, personajul zilei este, fără îndoială, Joiana. “Mie îmi place vaca. Cred că este un animal important, pentru că apare de multe ori la televizor. Şi are o culoare frumosă. Eu mă îmbrac mereu în mov”, recunoaşte Sabina (3 ani). “Nu ştiu cum face laptele vaca, dar eu pe cel cu cacao nu l mănînc. Îmi place doar de căpşuni, dar asta numai vara, cînd ea manîncă fructe”, adăugă Maria (4 ani). Şi, pentru a întări ce dezvăluia psihologul… “Am văzut prima dată vacile din tren. Dar erau prea departe ca să văd dacă au şi buton muzical, ca Mumu a mea”, mărturiseşte Alexandra (3 ani).

Evident, nu pentru toată lumea lucrurile stau aşa. “E o minciună. Cea de la televizor e vopsită. Pe vaca de la mamaia o cheamă Lucica, e maro şi n are atîtea pete. Are ochi ciudaţi şi pare că plînge tot timpul, iar laptele trebuie amestecat, altfel nu l poţi mînca cu gustul ăla de iarba”, susţine mult mai experimentatul George (4ani).

Aşadar, pînă cînd marketingul îşi va fi reorientat bacheta magică asupra altui superproductiv personaj, vaca detronează tot ce se poate în materie de cunoştinţe.

Concurenţă îi fac, în mod neaşteptat, familiile exotice. “Mă uit la Animal Planet. Am văzut de toate, dar cel mai mult mi au plăcut leii, crocodilii, urşii polari şi maimuţele. Nu trăiesc la noi pentru că sînt greşite. Dumnezeu le a făcut rele şi, fiindcă nu mai putea să le ia înapoi, le a dus departe. Altele nu sînt aşa fioroase, dar sînt prea mari. Girafa are gîtul lung şi elefantul e gras”, zice Radu (5 ani).

Întorcîndu ne la autohton, aproape fără excepţie clasamentele popularităţii mai includ cîinele, pisica, papagalul, purceluşii de Guineea şi peştii. “În afara Verei, o mîţă cu 5 ani mai mare ca mine care are burta tăiată fiindcă a fost bolnavă, îmi amintesc de cutiile cu apă şi peşti de la mare. Erau şi rechini şi broaşte ţestoase! Şi acolo m am plimbat cu un cal. Avea ochii acoperiţi să nu i fie frică şi copite să nu se murdărească”, detaliază Antonia.

De ce nu puii de găină, raţele, gîştele, porcul sau ţapul? Simplu. “Pentru că sînt de cele mai multe ori chipuri fără acoperire. Nu au avut prilejul să le simtă pentru a şi forma o gîndire intuitivă şi deductivă în raport cu natura, pentru a le dezvolta dragostea şi dorinţa de a le ocroti. Nu se simt, pe scurt, legaţi de aceste simple nume pentru ei”, adaugă psihologul Andreea Sevic.

Specialiştii trag încă un semnal de alarmă, asupra unei familiarizări poate involuntare a copiilor cu forme violente de expunere. Pentru cei mai mulţi, mediul natural al unui animal e în cuşcă, în vitrină sau la circ. Ideea duce în timp la desensibilizare. Tot ei recomandă promovarea excursiilor şcolare în mediul rural sau instituţii muzeale de profil. Să fi uitat, în încercarea de a-i ajuta pe cei “de la ţară” cu artificialul proces al tehnologizării, să respirăm, măcar la schimb, o gură de viaţă reală? Terapia este strict necesară. Altfel, poate nu într un viitor excesiv de îndepărtat, vom admite senin că florile au crescut în buchete cu fundă roz, fructele în cutii paralelipipedice, iar miresmele naturii – că i fîn cosit, gutuie sau flori de primăvară – sînt simple fantezii de… odorizant. (R.Sofian)

Peste vară, în Campusul “Tudor Vladimirescu” ritmul studenţiei încetineşte şi încercînd o promenadă pe aleile semipustii observi amănunte pe care cu ceva timp în urmă le-ai fi putut nedrept trece cu vederea. Eu am făcut, de pildă, un gen de fixaţie imagistică asupra unei rulote de-un farmec boem din curtea Punctului de servire a mesei, situat vizavi de T13. Mobilul deţine momentan rolul practic de suport de flori. Spaţiul verde, iarba înaltă, terasa din fundal şi-un trup feminin sculptat în piatră îţi induc instantaneu starea aceea pe care poate n-ai mai experimentat-o de la ultima vacanţă şcolară.

Chemaţi administratorul

Posesorul automobilului “în tendinţe” este domnul Dorel Butnaciuc, un personaj la vreo 60 de ani, cu trăsături ce sugerează un Gerard Depardieu autohton. E amiabil, curtenitor şi se recomandă simplu nea Dorel. Şi ţine să i te adresezi astfel. Aflu că este “expertul în atribuţii gospodăreşti” al complexului politehnist de peste 35 de ani. “Cred c-am mai încercat o slujbă sau două, dar aici mi-e locul şi am avut timp să-l cunosc ca-n palmă. M-am ocupat o viaţă de vechea cantină, care a fost demolată. Acum mi-a încăput pe mîini sala asta. Nu se găteşte, ne aprovizionăm de la Agronomie. Peste vară mai răruţ cu activitatea, dar locul nu-i complet fără rînduire. Mai au cîte o întîlnire, baieţii ăştia de la Best”, îmi spune omul, trădînd afecţiune. “Băieţii de la Best” sînt în fapt Asociaţia studenţească omonimă, a cărei activitate, de care recunosc, nu auzisem, mi se pare atractivă şi interesantă. La fiecare sfîrşit de an universitar, o săptămînă, două sau trei cum a fost să fie anul acesta, nea Dorel le lasă sala pe mînă sala. Se gospodăresc în tot acest timp singuri, ca-ntr-o tabără de vară. Au invitaţi studenţi străini şi pun la cale seri culturale. Nu fac rabat de la tradiţii şi încearcă, la propriu, aventura multicularităţii. Pereţii aceia au găzduit pe rînd, seri olandeze, ceaiul englezesc sau mirajele japoneze.

Omiprezenţa

Multă lume îl ştie pe nea Dorel, dovadă şi că, la două-trei replicil conversaţia ne este “sabotată” de cîte un salut. “Lumea întreabă de ce am rămas atîţia ani. Simplu. Tinereţea lor… Încerc să-i ajut cu ce pot, stăm la taclale, vin să-mi divulge secrete sau să-mi ceară cîte un sfat. Eu de la ei împrumut elanul. Aici, deşi îmbătrîneşti, n-ai timp să simţi asta”.

Nostalgic

Îl ascult cum povesteşte. Nu încerc şi nici n-am de ce să-l întrerup. “Ştii, studenţia parcă era altfel odinioară. Regret feţele tinerilor de atunci. Erau mai senine, mai încrezătoare. Petrecerile mai aveau un iz de nonşalanţă şi inocenţă. Doar bere şi ţigări se dădeau pe sub mînă. Şi asta în glumă şi cu-n aer de vinovăţie. O bere în cameră era motiv de invitaţie la un ceas petrecut împreună. Îmi lipsesc serile în care tinerii se mai sărutau pe furiş şi-mi lipseşte mult, vechea cantină. Acolo se adunau mulţi. Cu cît mai mulţi, cu atît mai bine. Discuţiile se prelungeau. Erau nu ştiu, mai uniţi. Răsăriseră şi atunci vreo trei discoteci, dar rar întrezăreai vreo bătaie dar şi atunci copilăreşti, de la vreo fată. Şi-mi răsună în urechi Greieru. Acum nimeni nu mai reţine cum îl chema pe studentul acela din anii ‘85, dar toţi l-au reţinut cu drag. Pe el şi pe chitara lui. Ieşea în fiecare seară pe bancă chiar acolo, în faţă la T1, şi aduna grupuri-grupuri de gură cască la spectacol.

Ce s-a schimbat?

Nu mă aşteptam la multe cînd i-am adresat întrebarea. Am greşit. Ştia precis ce s-a schimbat. Îmi povesteşte de invazie. De maşini, de oameni şi de firme, de cum,cantina a devenit mall, de discoteca transformat-n club nocturn, de “electro”, de “house” şi de îndepărtare. “Cum să mai iubeşti inocent o fată cînd un dans nu mai înseamnă să o ţii în braţe şi cum o mai poţi privi cu respect cînd te complaci în prostituţie?” continuu eu şirul retoricelor gînduri şi mă aprobă din priviri. Cum să fii senin cînd fuga cu prietenii şi-un cort s-a pierdut în spatele epatantelor străinătăţuri cu scop unic de impresionare? Nu mai e timp de palavre… Camerele de cămin s-au transformat în mici redute. Toţi sînt obosiţi – fie de necesitatea unui serviciu pentru a se întreţine, fie de o noapte de fum şi zgomot, pentru că acordurile au dispărut.

Atipicul modern

Nea Dorel rămîne cu adevărat un personaj. O îmbinare de bon ton uşor circumspect pentru analistul neavizat. Din vechea cantină el a salvat un singur obiect: statuia de patrimoniu pe care “netrebnicii” vroiau s-o sfărîme. Are un cult pentru ea. A adus-o aproape ca să-i poarte de grijă. Şi vrea să o pună în valoare. A vorbit chiar cu “amicul Crengăniş” (da, e sculptorul-autor al leilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”) să o recondiţioneze puţin.

Pasiuni

E amator de călătorii şi cu rulota asta a vazut multe în doi ani. Viaţa nomandă îl prinde. Cea mai recentă pasiune e însă o motocicletă cu care a văzut Transfăgărăşanul. Stă bine şi cu Internetul. Cum de? A, păi pînă mai ieri a fost student, a terminat şi are diploma lui de licenţiat la Politehnică. Nea Dorel nu-i dealtfel la prima facultate. Acum 35 de ani a încercat şi “apele” Medicinii. Nu orice, ci chirurgie. După doi ani a renunţat pentru lotul de juniori la baschet. Pasiune perpetuuă căreia îi dă şi acum curs săptămînal. “Mai joc cu tinerii de-o seamă cu mine. Pe terenul utramodern. Asta e. Eu rămîn aici. Indiferent de vremuri, am să sufăr cînd nu voi mai vedea aleile acestea pline”, încheie nea Dorel. (Raluca Sofian)

Universitatea Al I Cuza a incheiat prima oficialitatile sesiunii estivale de admitere iar datele statistice furnizate de Compartimentul Media al institutiei de invatamint superior sint cit se poate de interesante.
Aflam astfel ca aproape 13.000 de absolventi de liceu si-au incercat norocul si depus in acest an candidatura la nivelul studiilor de licenta.
Cele mai mari ultime medii au scos din anonimat Facultatea de Litere a universitatii unde la sectia Traducere si interpretariat- engleza, ultimul loc cu avantaj bugetar a fost adjudecat cu pretul unei medii de 9.91 iar pentru adeptii Limbii si Literaturii Engleze cota a scazut cu doar citeva sutimi, ultimul admis afisind un onorabil 9.64. Pe locul trei in clasmentul interimar se regaseste Facultatea de Drept unde la specializarea cu acelasi nume nu s-a intrat cu mai putin de 9.62.
Statistic vorbind candidatii cuzisti provin intr-un procent de 76.25 la suta din mediul urban, sint in proportie de 71.47 la suta de sex feminin si de 96 la suta necasatoriti. Din punctul de vedere al nationalitatii segmentul competitorilor proveniti din Republica Moldova a crescut in acest an la 3 la suta.
Un alt amanunt interesat ar fi cred acela ca intr-un procent similar (de 3 la suta) aplicantii urmeaza deja cursurile unei alte facultati ceea ce din doua una-fie motivarea si performanta creste fie protagonistii au constatat inutilitatea primei optiuni.
Per ansamblu situatia inscrisilor este una stabila 84 la suta dintre candidati declarind ca nu participa in paralel la o alta sesiune de admitere.
Ca informatie pro bono ar fi poate interesant de mentionat faptul ca in timpul perioadei de inscriere si in zilele de admitere, informatiile despre Admiterea la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” au fost vizualizate in medie de 15.000 de persoane/zi.
In ciuda faptului ca serverul universitatii nu a mai putut face fata numarului de vizitatori, candidatii au putut afla rezultatele la admitere, de pe un site cu noutati al universitatii, gazduit pe un server din strainatate – www.infouaic.com. In cursul acestei saptamani, site-ul a avut o medie de aproximativ 300.000 de accesari pe zi. (Raluca Sofian)

Dupa ce nu mai departe de ieri cei din Federaţia Educaţiei Naţionale o acuzau printr-o pligere adresata CNCD pe Ecaterina Andronescu de discriminare in problema candidatilor Spiru Haret si a sustinerii examenului de titularizare, sindicalistii reiau azi fidel corespondenta si tirul invinuirilor asupra deciziilor considerate nimic altceva decit stratageme menite a perpetua starea de haos si de incertitudine intr-un sistem deja bulversat de promosiuni neonorate si de imixtiunea permanenta a politicienilor.
Concret ministrul de resort este sanctionat printr-un comunicat de a nu se fi sfiit sa incalce o data in plus parteneriatul social si acordul semnat cu sindicatele din invatamint in luna mai.
Sursa spiritelor incinse pare a fi recent-trimisa adresa in teritoriu prin care doamna ministru solicita expres inspectoratelor scolare judetene sa refaca planurile de scolarizare astfel incit sa primeze criteriul economic dar nu fara a consulta insa si numarul de norme didactice in care trebuie sa se incadreze.
In traducere libera indemnul ministerial certifica sentinta a circa 20.000 de disponibilizati de vreme ce posturile din invatamint urmeaza a suferi o reducere de aproximativ 4 procente. Si asta in conditiile in care in aprilie se declara raspicat ca ajustarile in rindul resurselor umane ies din discutie.
Dincolo de atitudinea dictatoriala, specifica regimurilor totalitare atribuita dnei. Ecaterina Andronescu si motivata prin intentia de a lua decizii de una singura sindicalistii considera ca in contextul in care se vorbeste progresiv despre descentralizare ministrul omite sa ia in calcul toti tremenii ecuatiei si impune un număr de norme pentru fiecare judeţ indiferent de condiţiile în care se desfăşoară activitatea în teritoriu.
Una dintre consecintele clare ale aplicarii masurii ar fi reluarea practicii de comasare si revenirea la clasele in format din 35-40 de elevi. Curat suicid la capitolul..calitate.
Pe de alta parte insa voci circotase ar putea acorda circumstante atenuante ministrului de vreme ce istoria recenta a negocierilor purtate cu formatiunile sindicale arata clar ca rezultate rodnice n-au fost bifate decit in rare si incerte ocazii.
Din pacate mingea invatamintului autohton ramine in teren, refuza sa intre in vreo poarta si e sutata neregulamentar de ceva mai multi titulari decit numeric posibil intr-o echipa decenta. (Raluca Sofian)

In calitate de redactor pe invatamint recunosc ca am urmarit indeaproape si uneori cu pasiune activitatea celor de la ANOSR (Alianta Nationala a Organozatiilor Studenteşti din Romania).

I-am apreciat pentru au stiut de cele mai multe ori sa ia atitudine si sa-si asume spre deosebire de buna majoritate a organizatiilor de tineret punctul de vedere-cit , pe cine si ce a schimbat acesta ramine desigur o alta poveste. In consecinta fie ca am salutat initiative precum realizarea unei Carti Negre a Invatamintului Superior Romanesc sau am nuantat cu cinism demagogia regasita cu succes in manifestul lor impotriva clasamentelor institutionale de orice fel, am sfirsit prin a le astepta reactiile.

Acestea fiind spuse se intelege de ce m-a uimit intr-o prima faza lipsa flagranta a unei luari de pozitie vizavi de un aspect ce ar trebui sa intereseze direct beneficiarul procesului de invatamint superior si vorbesc fireste de deja ultra mediatizatul scandal Spiru Haret. Tocmai cind ma resemnasem sa dau vina pe sezonul estival descopar ca organizatia a remis totusi o declaratie de presa.

Actul cu pricina debuteaza destul de sec printr-un paragraf pretios sortit pe scurt a aduce (cui?) aminte ca in contextul in care toti stakeholderii importanti din Romania sustin ca educatia este prioritate nationala, statul are un rol deosebit de important in coordonarea şi monitorizarea procesului educational, avand implicatii directe in asigurarea calitatii acestui proces.

Trecind cu vederea spiritul gratuit al introducerii si imposibilitatea lingvistica a producatorilor de mesaj in incercarea de a gasi un echivalent mai putin cool dar autohton stakeholderilor pasul doi, il reprezinta inserarea in text a unei ample definitii privind acreditarea si contextul ei legislativ conform legii calitatii adoptate undeva prin 2005.

De abia la pargraful trei semnatarii declaratiei ne dau ocazia de-a face cunostinta cu …intriga si o fac prin a sustine deschis ca

ANOSR considera ca universitatile nu trebuie sa aiba posibilitatea de a elibera diplome fara a beneficia de o evaluare stricta a standardelor calitative, legate de activitatea educationala dar şi institutionala. Aceasta evaluare trebuie realizata de catre o institutie abilitata in acest sens, independenta din punct de vedere politic şi financiar. Consideram ca orice sistem de educatie trebuie sa aiba un set de reguli general valabile şi aplicabile, precum şi un set de sanctiuni bine definite pentru incalcarea acelor reguli.

Permitindu-mi sa dezvolt putin chestia cu evaluarea standardelor calitative e veche chiar prea iar daca se intirzie gasirea unei solutii e tocmai pentru ca NU exista o institutie abilitata in acest sens, independenta din punct de vedere politic şi financiar. Dosarul cel mai popular ar fi in acest sens cel al ARACIS asociatie a carei misiune a fost suspectata de frauda in diferite etape ale activitatii sale. Oricum nu putine au fost senatele universitare care au ales sa atace deschis calificativele , gradele de incredere sau veridicitatea legala a acestui prestator de servicii evaluatorii dorit nationale.

Daca au avut sau nu dreptate e pina la discutabil. Ce mi se pare mie greu de inghitit e atitudinea universitara care in virtutea des amintitei autonomii reneaga orice incercare de evaluare si militeaza incet dar sigur pentru auto…evaluare. E cam acelasi lucru faptuit de catre liderii Spiru haret care si-au dat nu-i asa pina la urma singuri acordul functionarii.

Personal consider ca pina la setul de reguli general valabile şi aplicabile (putin probabil de vreme ce nu prea pare a se fi nascut comisia apta a coordona aceste atributii) mult mai simpla ar fi propovaduirea celor deja existente. Am urmat la rindu-mi cursurile unei facultati particulare in paralel cu cele ale uneia de stat si din cite pot sa-mi aduc aminte avizierul institutiei respective era impinzit cu, copii ale actelor oficiale care atestau, autorizau sau dupa caz acreditau diversele specializari. Mai mult in momentul depunerii dosarului mi s-a spus trans ca in eventualitatea alegerii x am obligativitatea sustinerii examenului de licenta in cadrul unei universitati de stat. In cazul meu a fost Universitatea din Craiova. Iiata de ce nu pot sa inteleg masura legarii la ochi a unora dintre studiosii de la Spiru Haret si lipsa lor de informare. Au fost trasi pe sfoara?

Fara indoiala dar au avut o parte de vina in acesta previzibila de altfel victimizare. Ceea ce nu disculpa desigur conducerea universitatii si ajungem in acest punct la setul de sanctiuni bine definite pentru incalcarea regulilor.Sigur ca da… Din ceea ce se discuta in acest punct nu vad din pacate decit un set -amenda aplicat studentilor nu si institutiei de profil.

in ceea ce priveşte situatia universitatilor scoase in afara legii, pozitia ANOSR sprijina demersurile de a reintegra cat mai repede toate persoanele afectate in randul absolventilor cu studii superioare, prin reatestarea diplomelor acordate de acestea fara a avea in mod legal acest drept si solicita ca procedurile de control şi reorganizare a licentei sa nu fie tegiversate, iar absolventii cu diplome anulate sa aiba şansa de a intra in legalitate in cel mai scurt timp. Total de acord desi recunosc ma declar circumspecta vizavi de numarul protagonistilor care se vor hazarda in aventura resustinerii licentei la stat si sint convinsa ca demersul nu va fi lipsit de surprize.Poate placute, cine stie! Oricum onest cred ar fi ca acesti mai putin norocosi beneficiari ai sistemului de invatamint romanesc sa aiba in compensatie sansa unui examen gratuit sau a unor eventuale despagubiri venite din partea universitatii care pe scurt spus…nu le-a folosit (poate cu exceptia aplecarii spre eruditie)-la nimic.

Ma declar in consecinta solidara ingrijorarii ANOSR fata de transformarea educatiei intr-o sursa de venituri cu pretul ignorarii clare a calitatii procesului si sustin alaturi de ei revizuirea şi redefinirea structurii didactice in universitatile-caz spre implinirea neintirziata a crezului bolognian…cel cu invatamintul centrat pe student. (Raluca Sofian)

Consorţiului “Universitaria” …aruncă piatra

Consorţiul ,,Universitaria”, format din Universitatea din Bucureşti, Universitatea ,,Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara, preocupat de evoluţia vieţii academice din România, cere clasei politice să sprijine măsurile responsabile şi exigente care au fost luate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării pentru asanarea învăţământului superior românesc.

,,Fabricile de diplome” care s-au dezvoltat în ţara noastră constituie o metodă de a câştiga bani prin fraudarea publicului, un prejudiciu moral grav adus tineretului (care este format în spiritul profitului nemeritat şi al superficialităţii), şi o atingere adusă imaginii României în lume, prin generarea neîncrederii în calificările naţionale. Aceste instituţii nu sunt de fapt universităţi, ci nişte unităţi comerciale care exploatează credulitatea tinerilor.

Măsurile luate în cazul Universităţii ,,Spiru Haret” trebuie duse la bun sfârşit, şi extinse în întregul sistem naţional de învăţământ superior. Încrederea în educaţia românească va fi recăpătată doar continuînd efortul de normalizare, consolidare a legalităţii şi asigurare a calităţii formării universitare.

Semneaza rectorii:

Prof. univ. dr. Ioan Talpoş, Universitatea de Vest din Timişoara

Prof. univ. dr. Ioan Pânzaru, Universitatea din Bucureşti

Prof. univ. dr. Andrei Marga, Universitatea ,,Babeş –Bolyai” din Cluj –Napoca

Prof. univ. dr. Vasile Işan, Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

in schimb…

Federaţia Educaţiei Naţionale protestează faţă de modul în care ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a înţeles să trateze sute de dascăli, absolvenţi ai Universităţii „Spiru Haret”, care au constatat în ziua examenului că nu pot susţine concursul de titularizare. „Haosul pe care îl generează doamna ministru prin hotărârile pe care le ia aduce prejudicii imaginii învăţământului românesc. Doamna Andronescu ar fi trebuit să înţeleagă că nu pot fi schimbate regulile în timpul jocului. În cazul în care hotărârea luată este şi corectă ar fi trebuit ca acestor absolvenţi să nu li se valideze dosarele pentru concurs. În nici un caz decizia nu poate fi pusă în practică în ziua concursului. Ministrul Educaţiei ne demonstrează încă o dată că între ceea se doreşte a fi făcut şi realitatea imediată este o prăpastie care se adânceşte permanent”, declara Constantin Ciosu, secretar general FEN.

Federaţia Educaţiei Naţionale se delimitează de conflictul izbucnit de curând între Ministerul Educaţiei şi Universitatea „Spiru Haret” şi cere organelor abilitate să impună respectarea legii de către toate părţile implicate. FEN consideră că aceşti absolvenţi nu trebuie să fie prejudiciaţi pentru că cei care aveau obligaţia să verifice legalitatea funcţionării acestei instituţii au fost iresponsabili. (R. Sofian)

Teoretic vorbind viitoarele generatii de studenti ai Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi vor avea incepind cu noul an universitar mai multe şanse in demersul pina acum arbitrar al descinderii pe piaţa muncii. Acordind vestii girul unui succes putin probabil trebuie mentionat totusi ca ea se datoreaza unui amplu proiect de practică studenţească ce include peste 200 de stagii de practica derulate în mimimum 30 de firme. Acţiunea urmeaza a fi finanţată din fonduri europene în valoare totală de peste 1,8 milioane de RON.

Concret, în următorii doi ani, Universitatea isi ia angajamentul de-a contribui la dezvoltarea abilităţilor practice ale studenţilor “în vederea îmbunătăţirii inserţiei pe piaţa muncii prin sesiuni de instruire, stagii de practică si monitorizari permanente din partea organizaţiei de primire”

Intitulat caracteristic-pompos „Stagii de pregătire practică şi activităţi de stimulare a inserţiei pe piaţa muncii pentru studenţi şi absolvenţi”, proiectul a fost conceput de către Centrul de Informare Profesională, Orientare în Carieră şi Plasament (CIPO) compartiment ce isi deruleaza activitatea in cadrul institutiei universitare şi a primit aprobarea pentru finanţare din fonduri europene chiar la începutul acestei luni.
Primul segment “experimental” implica atragerea in “sistem” a circa 400 de tineri care vor beneficia de acţiuni de orientare şi consiliere în carieră, inclusiv un training pe tema „Managementul carierei”, menit a-i familiariza cu cerinţele primului loc de muncă. Dintre aceştia, 200 vor fi selectaţi conform unor criterii stabilite împreună cu angajatorii şi vor fi plasaţi la organizaţiile de primire, unde vor fi supervizaţi permanent de către tutori. În acelaşi timp, şi Universitatea se va asigura că stagiile se desfăşoară corespunzător prin intermediul unor tutori provenind din rândul cadrelor didactice din fiecare facultate.

Conducerea universitatii califica demersul drept un raspuns necesar amendamentelor venite in repetate rinduri din partea segmentului studentesc vizavi de existenta unor formule practice de curs.
Potrivit unui raport al Ministerului Muncii asupra problemelor tinerilor, cea mai des invocată dintre acestea este lipsa de experienţă, urmată îndeaproape de şansele reduse de pe piaţa muncii din România şi dorinţa de a pleca în străinătate.

In ce masura va reusi proiectul CIPO sa amortizeze fructuos riscurile mentionate anterior si sa echilibreze astfel balanta ramine de vazut. (Gurile rele ar spune ca, cel putin la “nivel de pliant” si material informativ activitatea acestui birou intern studentesc includea in paleta de servicii si “noutatile” de acum).
Pe de alta parte demersului ii trebuie recunoscuta virtutea de prim pas. Uunul venit sa remarce si aprobe, in sfirsit, faptul ca pe alocuri studiul superior si realitatea pietii muncii n-au mai gasit de multisor numitorul comun. (R. Sofian)

Conducerea Facultăţii de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al. I Cuza” a decis ca urmare a adoptării sistemului Bologna transformarea clasicilor şcoli postuniversitare în masterate.
„În 2010 va termina ultima generaţie care a urmat cursurile şcolilor postuniversitare şi este normal să ne pliem modelului bolognian. Va fi mai mult o schimbare de forma nu de fond acele cursuri continuînd practic performanţa tradiţiei academice postuniversitare”, a confirmat Dinu Airinei, decanul FEAA.
O certă delimitare însă tot va exista. Se vorbeşte de structurarea curriculumului universitar in aşa-numitele mastere de aprofundare care se vor adresa absolvenţilor dornici să-şi consolideze studiile economiste deja începute şi mastere complementare, destinate absolvenţilor cu studii tehnice şi socio-umane care caută alternative complementare cunoştintelor teoretice şi practice asimilate.
Astfel vizavi de ultima categorie din cele 18 cursuri propuse spre acreditare Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţămîntul Superior (ARACIS) 16 au întrunit deja succesul aşteptat în timp ce alte două sînt în curs de evaluare. Concret acestea propun specializări în Contabilitate (2), Finanţe (3), Management (2), Marketing (1), Administrarea Afacerilor (7), Ştiinţe Administrative (2) şi Cibernetică, Statistică şi Informatică Economică (1).
Cele 20 de mastere de aprofundare au primit acreditarea încă de anul trecut. Teoretic şi absolvenţii facultăţilor cu profil tehnic sau socio-uman pot fi admişi la aceste cursuri dacă fac dovada studierii de-a lungul anilor academici a unor discipline suplimentare care să-i fi familiarizat suficient cu domeniul economic.
Taxa de înscriere se menţine la varianta a 250 lei în timp ce taxele de şcolarizare vor gravita în jurul a 3.000 pentru masteranzii înscrişi la cursuri de zi, respectiv 2.500 pentru cei care aleg avantajele ID. Fiecare tip de master beneficiaza de 25 de locuri finanţate de la buget şi urmează a fi suplimentate în regim cu taxa cînd şi în ce masură cererea va exista.
Per total la FEAA sînt desfiinţate din toamnă (în sensul că nu vor mai fi admise înscrieri) un număr de şapte şcoli postuniversitare: DEPROTUR, ELITEC, FIBAS, SCOP 2M, Managementul Resurselor Umane, Management Comercial, Şcoala Academică Postuniversitară de Management Agroalimentar (SASPMA). (R. Sofian)