Incertitudinile unei ambasade… polare
Teodor Negoita (da, primul roman la Polul Nord) s-a aflat pentru citeva zile si pe meleaguri iesene dar, nu pentru infuzia de populariate care fara indoiala i s-ar fi cuvenit ci pentru a sustine prin aulele universitare un sir de conferinte cu scop…premeditat.
Posesorul Ordinului Naţional „Steaua României” in grad de Comandor conferit relativ recent de presedinte (e drept la recomandarea si insistentele Academiei Romane) se afla acum in ingrata misiune de a “produce” dupa cum bine spunea, un Memorandum menit a stringe laolalta semnaturi. Destinatar? Primul Ministru. Finalitatea? Acordarea unui buget minim necesar continuarii cercetarilor romanesti in Antarctica.
De ce o face, de ce refuza sa mai astepte? Poate pentru ca stie ca asta n-a folosit la nimic in trecut.
Alte raspunsuri, citeva directe si tot pe atitea adiacente au fost acordate in cadrul intilnirii la care directorul Institutul de cercetari polare roman i-a instigat pe tinerii studenti ai USAMV.
Incercind o sinteza s-ar putea spune ca acolo s-au confirmat pe rind, prezumtii:
Romania se afla printre putinele tari care intreprind cercetari la Pol dar autoritatile romane nu au o foarte mare legatura cu aceasta poveste; Romania se bucura de asemenea de o statie romaneasca permanenta de cercetare in Antarctica dar nu cladita cu eforturi financiare autohtone ci donata practic de guvernul australian, Romaniei prin eforturile Insitutului Polar Roman.
S-au divulgat secrete pline (la propriu si la figurat ) de seva-unele vorbesc depre cum singurele pretentii australiene ar fi avut si au in vizor vinul manastiresc autohton, altele despre vinatoarea americana de metoriti in Antarctica sau cartile postale scoase cu prilejul inaugurarii statiei romanesti nu de romani ci de neozeelandezi.
S-au spus povesti…despre dorinte ascunse de a potenta valentele trecutului stiintific (vezi cazul Emil Racovita s.a.m.d.) prin viziuni actuale ceva mai practice.
Si s-a incheiat cu marturisiri- Cu gindul la Antarctica, Theodor Negoiţă participa la întrunirile Tratatului Antarctic şi la alte evenimente, din dorinta potentarii activităţii polare româneşti. De la discursuri oficiale la mese rounde dar amicale toate au drept ca scop menţinerea relaţiilor cordiale cu factorii de decizie din domeniul explorărilor antarctice şi obţinerea de noi fonduri pentru folosirea Staţiei Law-Racoviţă la adevăratul său potenţial. Fara putina implicare a “nivelului inalt” mult prea putin inspirat de impulsuri patriotice insa, totul risca sa fie in zadar. De pierdut are inclusiv potentialul de imagine al Romaniei, unul nu foarte invidiat in acest moment.
Daca visele totusi inving exista deja planuri …pe rol.
Printre ele, ideea turismului la Polul Sud practicat deja cu succes de alte ţări cu staţii polare. In acest scop este planificata pina la finele lui 2010 adăugarea unui nou corp de cladire la staţia din Antarctica, folosită îndeosebi în timpul verii polare (3 luni pe an, decembrie – februarie).
Coordonatorii proiectului cred ca sumele obtinute din gazduirea unor astfel de turisti polari le-ar putea scoate din pericolul iminent cercetarea.
De stiut!
Prima si singura statie romaneasca permanenta de cercetare din Antarctica, donata de guvernul Australian Romaniei prin eforturile Insitutului Polar Roman, condus de Dr. Ing. Teodor Gheorghe Negoita.
Localizare si cai de acces
Latitudine: 69°23′18.61″ S, Longitudine: 76°22′46.2″ E
Distanta fata de Bucuresti in linie dreapta 13.352 km
Statia Law – Racovita este amplasata in Dealurile Larsemann, o zona stancoasa aflata la 3 km de coasta Ingrid Christensen din Tara Printesei Elisabeta, Antarctica de Est.
In apropiere, la aproximativ 2 km se mai afla Statia Zhong Shan a Chinei si la 1km distanta, Statia Progress II a Rusiei.
Accesul se face in principal cu elicopterul de la statia Davis, aflata la aproximativ 80 Km NE, pe jos sau prin mijloace motorizate pe rutele bine stabilite de la cele doua statii vecine, in cazul in care se foloseste transportul naval.
Istoric
In anul 1986 Australia a construit Statia Law pe actualul amplasament, fiind folosita de echipe pentru perioada de vara polara.
Incununand eforturile intreprinse intr-un program ambitios de peste 17 ani al exploratorului Roman Dr. Ing. Theodor Negoita si dupa 2 ani de negocieri, Austalia a decis sa transfere Statia Law Romaniei, urmand sa se numeasca Statia Law – Racovita si sa fie administrata de Fundatia Antarctica si Institutul Roman de Cercetari Polare.
La 20 Februarie 2006, prin ceremonia de transfer a statiei, Romania continua traditia inceputa acum mai bine de 100 ani de Emil Racovita, prin amplele sale studii biologice in aceasta zona.
Intrarea Romaniei in Antarctica printr-o statie permanenta reprezinta fara indoiala un pas important in afirmarea Romaniei pe plan international, numarul tarilor care se bucura de acest privilegiu nefiind prea mare.
Baza poarta numele primului explorator care a cercetat Anarctica de Est – Phillip Law si a lui Emil Racovita, primul biolog din Lume care a cercetat viata Antarctica in cadrul expeditiei Belgica (1897 – 1899).
No Comments to “Incertitudinile unei ambasade… polare”